Dinu Flămând
Naum heracliticul
România literară, 19 mai 1988
Ca şi Elytis, Octavio Paz sau portughezul Herberto Helder şi
asemeni recent dispărutului René Char, cu toţii avându-şi un punct de
plecare din suprarealism, dar evoluând ulterior pe alte coordonate estetice,
Gellu Naum reprezintă un "caz" de rebeliune faţă de suprarealismul
istoricizat (cu toate abjurările sau exorcizările cunoscute). Îl putem
asocia acelora nu doar în mod ostentativ sau ca exemplu de longevitate,
ci, mai cu seamă, fiindcă poetul nostru este o personalitate de aceeaşi
mărime, adevăr ce se cere rostit cu toată fermitatea.
|